Cele mai noi editoriale:

Papa Benedict al XVI-lea despre relaţia dintre religie şi ştiinţă

Joseph Ratzinger (Papa Benedict al XVI-lea) are o activitate publicistică intensă. A scris nenumărate cărţi de religie, morală, filosofie. Reflecţiile sale recente se înscriu într-o frământare planetară dată de nevoia stabilirii unor noi repere în atitudinea omului faţă de problema sensului vieţii, mai ales a sensului vieţii individuale. Deşi se retrage, după o perioadă relativ scurtă de pontificat, ne lasă o moştenire valoroasă în ceea ce priveşte deschiderea bisericii către alte forme de cunoaştere şi spiritualitate.

Partidul pirat şi era mai puţinului

 

Ca reinterpretare a structurilor cu mai multe dimensiuni, oscilante între ancorarea definitivă în clișeu și/sau arhetip, Marshall McLuhan recupera legătura chimică (în sens rezonant, magic, via Heisenberg, Linus Pauling etc.) a fuziunii atitudinii arhaice faţă de clișeu cu noţiunea modernă de arhetip, ca produs al noilor tehnici, cu toată evidenţa ușor recognoscibilă în procesul prin care mediile tehnologice au efectul de a lichida/ înlătura clișeele culturilor/mediilor create de tehnologiile precedente.

Satul şi logicile lui sociale

Într-unul dintre articolele precedente vorbeam despre un post de radio dedicat lumii satului românesc. Despre comunitatea rurală s-a scris mult, atât în literatură cât şi în sociologie, etnologie, desigur, în istorie. Multe dintre dezbaterile ştiinţifice despre destinul social al satului românesc au în centru o mare interogaţie. Ce fac lumile ţărăneşti în contact cu modernitatea?

Vechea gardă comunistă

Crimele politice, deportările, bătăile, ameninţările, teroarea, tentativa de ucidere a spiritului şi a spiritualităţii româneşti au făcut din comunism cel mai criminal regim politic din istoria României. După al Doilea Război Mondial am petrecut vreme de aproape 50 de ani  în comunism,…
Citeste mai mult

Inovaţia vine de sus…de la preşedinţie

În maniera verificărilor final-evaluative, aşa cum ne-a obişnuit şi sistemul de învăţământ românesc, orice încercare inovatoare nu poate evita fondul unui aparent gol teoretic, alimentând sentimentul claustrării şi al frustrărilor intelectuale, al sincronizărilor mecanice şi/sau al presiunii dogmatismelor, al fenomenelor intens discutate şi studiate în spaţiul de cercetare occidental, cvasi – ignorate în spaţiul românesc actual, afectat de subdezvoltare teoretico – analitică şi de mimetism formal.

hehey