Editoriale culturale, politice, recenzii
Conform abordărilor obişnuite în ştiinţele socio-umane (şi nu numai) astăzi, tradiţia, antiteza inovaţiei, este un fel de proces de conservare a trecutului, de stagnare în trecut – sau rezultanta acestui proces, o stare de înapoiere, o restaurare forţată a ceea…
Citeste mai mult
Familia, Biserica şi Şcoala au fost întotdeauna matca formării moral-religioase a omului. Aportul mamelor, profund ancorate în Biserică şi dedicate în întregime familiei, a fost covârşitor pentru menţinerea coeziunii familiei, pentru creşterea copiilor în spiritul dragostei faţă de Dumnezeu, părinţi, familie, aproapele, comunitate, neam şi ţară.
Ţiganii, ungurii, LGBT-ul, ruşii, dictatul de la Bruxelles, Eurasia etc.
Cum internetul poartă multe, el îmi aduce – şi nu numai mie – tot felul de analize- apeluri-previziuni-dezvăluiri-secrete, destinate să ne informeze, conştientizeze, deruteze şi manipuleze, să ne îndemne să acţionăm pentru ceva sau împotriva a ceva. Ce e adevărat şi ce nu e, ce se susţine şi ce nu?
Trecutul este o dimensiune esenţială fără de care prezentul s-ar dezarticula. Realităţile trebuie gândite într-o cronologie firească, nu într-un decupaj temporal, aşa cum discursurile post-moderniste o fac, relativizând importanţa trecutul şi orice manifestare a acestuia în prezent.
Primul lucru care trebuie lămurit este numărul secuilor din România şi din teritoriul revendicat pentru a fi declarat „ţinut secuiesc”. La ultimul recensământ au fost înregistraţi puţin peste 5.000 (cinci mii) de secui. Această cifră practic pune punct discuţiei. Sunt…
Citeste mai mult
Rezonând la alianţele hibride uşor de revăzut în spaţiul politic, economic sau cultural, variantele alternative (în multiplicare exponenţială), ca substituent al realităţii date, operează, adesea, nuntiri dintre cele mai spectaculoase. Acesta este şi cazul remodernismului – variantăinclusivă mai degrabă decât…
Citeste mai mult
COMUNICAT AL ONG-URILOR CREŞTINE
CARE AU PARTICPAT LA PROTESTUL PAŞNIC
DE LA MUZEUL ŢĂRANULUI ROMÂN
«Memoria şi identitatea ţăranului român
nu au nimic în comun cu homosexualitatea»
În ceea ce privește evenimentele petrecute miercuri, 20 februarie 2013, la Muzeul Țăranului Român, dorim să facem următoarele precizări:
Joseph Ratzinger (Papa Benedict al XVI-lea) are o activitate publicistică intensă. A scris nenumărate cărţi de religie, morală, filosofie. Reflecţiile sale recente se înscriu într-o frământare planetară dată de nevoia stabilirii unor noi repere în atitudinea omului faţă de problema sensului vieţii, mai ales a sensului vieţii individuale. Deşi se retrage, după o perioadă relativ scurtă de pontificat, ne lasă o moştenire valoroasă în ceea ce priveşte deschiderea bisericii către alte forme de cunoaştere şi spiritualitate.
Pare că ciclul democraţiei româneşti postdecembriste a intrat în ultima sa turnantă. Partidele nu se mai ascund, liderii nu mai pierd vremea cu aparenţele, totul se joacă după modelul unui adevărat război civil, dus deocamdată cu arme financiare şi mediatice….
Citeste mai mult
Farfuridi:Ajungem dar la chestiunea reviziunii Constituţiunii şi Legii Electorale….(…). Într-o chestiune politică… şi care, de la care atârnă viitorul, prezentul şi trecutul ţării… să fie ori prea-prea, ori foarte-foarte… (se încurcă, asudă şi înghite) încât vine aci ocazia să întrebăm…
Citeste mai mult
Ca reinterpretare a structurilor cu mai multe dimensiuni, oscilante între ancorarea definitivă în clișeu și/sau arhetip, Marshall McLuhan recupera legătura chimică (în sens rezonant, magic, via Heisenberg, Linus Pauling etc.) a fuziunii atitudinii arhaice faţă de clișeu cu noţiunea modernă de arhetip, ca produs al noilor tehnici, cu toată evidenţa ușor recognoscibilă în procesul prin care mediile tehnologice au efectul de a lichida/ înlătura clișeele culturilor/mediilor create de tehnologiile precedente.
Într-unul dintre articolele precedente vorbeam despre un post de radio dedicat lumii satului românesc. Despre comunitatea rurală s-a scris mult, atât în literatură cât şi în sociologie, etnologie, desigur, în istorie. Multe dintre dezbaterile ştiinţifice despre destinul social al satului românesc au în centru o mare interogaţie. Ce fac lumile ţărăneşti în contact cu modernitatea?