Editoriale culturale, politice, recenzii
Ce înţeleg politologii atunci când vorbesc despre ,,piropolitică’’? Există două surse ce trebuie explorate pentru a înţelege despre ce vorbesc: în primul rând, ai de investigat întregul tărâm al teologiei politice, inclusiv panseurile lui Donoso Cortés despre liberalism, socialism și catolicism (ultimul…
Citeste mai mult
Una dintre cele mai interesante interpretări ale sintagmei „deus otiosus” o găsesc într-o carte a poetului filosof George Popa. Rezumând, pentru necesităţi de spaţiu şi de demonstraţie, dânsul spune ca Dumnezeu a dat omului cuvântul – după care s-a retras…
Citeste mai mult
Am primit câteva îndemnuri să-mi explic brutalitatea titlului. Mă grăbesc să afirm că nu e vorba de nici un fel de brutalitate, ci doar de încercarea de a urmări traseul a două destine exemplare: unul implicit, cel al lui G….
Citeste mai mult
Cea mai înrădăcinată iluzie pe care progresul tehnic a creat-o este probabil cea legată de bogăţiile pe care chipurile le-ar produce. La baza societăţii, nimeni nu se îndoieşte că industria creşte bogăţiile noastre, iar aceasta cu atât mai mult cu…
Citeste mai mult
Banca Mondială a publicat ediția din 2016 a broșurii sale de Statistică internațională a datoriei. Raportul cuprinde 120 de țări care sunt considerate ca slabe sau cu venituri intermediare (țări IMT), după criteriile Băncii Mondiale. Sunt furnizate informații detaliate despre…
Citeste mai mult
Ce este cu adevărat Europa? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să arătăm anume temelia care a determinat ca Europa să se dezvolte, să fie superioară, să se impună şi în final să fie. Temelia Europei constă în sinteza…
Citeste mai mult
În Stilistica limbii române, 1944, una dintre cele mai interesante cărţi ale lui Iorgu Iordan şi una dintre cărţile de înţelepciune ale culturii noastre, sunt discutate pe larg fapte de limbă ce implică participarea afectivă a vorbitorilor. Iorgu Iordan găseşte…
Citeste mai mult
Peisajul publicisticii româneşti de după 1989 este dominat de unele mutaţii lingvistice asupra cărora semiologii, câţi vor mai fi rămas, nu insistă, poate şi întrucât fenomenul are o dialectică aparte. La lectura memoriilor lui Adrian Marino (veritabil roman autobiografic) alunecările…
Citeste mai mult
Trei autori consideraţi drept reprezentanţi extraordinari ai gândirii tradiţionale şi-au îndreptat atenţia către aceeaşi întrebare doctrinară. În 1929, Rene Guénon a publicat o lucrare intitulată Autorité spirituelle et pouvoir temporal publicată de J. Vrin.[1] În acelaşi an, Julius Evola i-a…
Citeste mai mult
Este extrem de dificil să-ţi clarifici impresiile despre omul şi cărturarul Adrian Marino (refuză să accepte că ar fi literat, critic sau istoric literar şi e de-a dreptul scandalizat când e considerat eseist), după lectura masivului volum Viaţa unui om…
Citeste mai mult
Grigore Ureche aprecia astfel cele două domnii ale lui Petru Rareş (1483 – 1546): „cu adevărat era ficior lui Ştefan vodă cel Bun, că întru tot simăna tătâne-său, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbândiia, lucruri bune…
Citeste mai mult
În proză, şi mai ales în teatru, accentele rostirii sunt marcate grafic de către autorii noștri clasici. Caragiale, în ediţiile sale (adică: în publicarea de către el însuşi a textului), are astfel: Mmitocane!, Ppastramagiule! (Zeiţa, în O noapte furtunoasă), Auzi,…
Citeste mai mult
Domnul Dan Teodorescu, şeful trupei pop-rock “Taxi”, a avut un vis, căruia i-a dat titlul “ Dumnezeu preferă lemnul şi spaţiile mici” şi pe care l-a pus imediat pe muzică. Creaţia, devenită virală pe internet şi promovată cu entuziasm de…
Citeste mai mult
Introducere Traiectoria raporturilor culturale și umane dintre doi protagoniști ai vieții intelectuale ai secolului XX ca Julius Evola și Mircea Eliade este marcată de un acord cordial în stadiul său incipient: în 1926, într-o recenzie a unor reviste italiene și…
Citeste mai mult
Integrarea economică între UE şi Rusia este aproape inevitabilă şi se pliază pe logica unităţii europene. Dezvoltată până la nivelul unei doctrine, ea afirmă că evitarea conflictelor armate e posibilă prin convergenţa adversarilor ireconciliabili şi prin evadarea din paradigma „cursei…
Citeste mai mult