Social

Atinşi cu toţii de spiritul Crăciunului devenim în perioada sărbătorilor de iarnă mai calzi, mai binevoitori, altfel spus suntem mai buni. Ştim să ne zâmbim politicos pe stradă, depăşirile în trafic nu mai sunt o urgenţă, suntem gata oricând de…
Citeste mai mult

Conform studiului „The cost of inequality: how wealth and income extremes hurt us all” (Costul inegalităţii: cum bogăţia şi veniturile extreme ne fac rău tuturor), de Oxfam, eliberat presei pe data de 18 ianuarie 2013, inegalitatea financiară a crescut considerabil în ultimii 20-30 de ani. Se pare că oamenii bogaţi devin, într-adevăr, din ce în ce mai bogaţi.

În urmă cu o săptămână, la Paris a avut loc o mare manifestare (350 000 de oameni, după declaraţiile poliţiei): în sprijinul familiei, s-a spus în grabă de către organizaţiile profamilie, sau împotriva legalizării căsătoriilor între homosexuali, după cum spuneau…
Citeste mai mult

Vă propun pentru început să studiem fenomenul șpăgii dintr-o perspectivă mai specială. Pentru acest lucru am să apelez la DEX:

Șpagă = bacșiș, mită, șperț

Bacșiș = Sumă de bani dată, peste plata cuvenită, pentru un serviciu personal, pentru a câștiga bunăvoința sau protecția cuiva

Mită = Sumă de bani sau obiecte date ori promise unei persoane, cu scopul de a o determina să-și încalce obligațiile de serviciu sau să le îndeplinească mai conștiincios;

Din păcate, periplul basarabean şi scurta noastră cronică se vor încheia prin descrierea altor fragmente, dintr-un altfel de cotidian, despre care spusesem în celelalte rânduri că este  mai nealterat de ideologiile lumii moderne. Această constatare ne obligă la a evidenţia specificitatea sau particularitatea acestor lumi, mai îndepărtate geografic şi mental de societăţile în care individul, în comportarea lui socială, ţine seamă doar de sine şi de prezent.

1987, iarnă. Ninge viscolit, este cinci jumătate și autobuzul întârzie. O luăm pe jos. Nu-i mult de mers, în treizeci de minute suntem în fabrică. Maistrul e în regulă, c-o jumate de tărie ne asigură liberul de sâmbătă. Azi am…
Citeste mai mult

Românii sunt din punct de vedere al preocupărilor destul de diferiți, iar în ceea ce privește interesele sunt foarte dezbinați. Șpaga însă este elementul care ne leagă și ne unește pe toți. În funcție de nevoi, suntem gata să sărim cu șpaga, iar prin natura job-ului suntem gata să o înhățăm.

Aşezate în cofrajele transparente ale re-sacralizării, (în)semnele realităţii virtuale (re)afirmă fără emotivitate hibridizarea amantlâcului vieţii cu simularea, a veridicului cu inventatul, a anostului cu senzaţionalul.

Sergiu Nicolaescu a murit joi, 3 ianuarie 2013. Care a fost reacția românilor? Postul de televiziune Antena 3 a dezbătut aproape toată ziua despre câți pretendenți la moștenire vor apărea până sâmbătă. Ziarul Gândul a relatat și el prin vocea…
Citeste mai mult

Pe locul de la fereastră, în avionul care mă ducea de la Barcelona la București, stătea o femeie în jur de 40 de ani, răsfoind cu interes revista companiei aeriene ungurești, cea mai ieftină între toate ofertele de zbor spre…
Citeste mai mult

Rutiera și magazinul universal, despre care am vorbit în prima parte a jurnalului, te plasează într-o atmosferă socială care pare a nu avea nimic de-a face cu viața modernă. În prima mea istorisire am vorbit despre ne-modernitatea unui loc destinat…
Citeste mai mult

Religiozitatea, spunea cineva, a devenit o caracteristică inerentă omului, ca şi cetăţenia.

Crăciunul: o superproducţie cu Moş Crăciun şi Sfântul Cristian

Suntem în aşteptarea sărbătorilor de iarnă. În acea stare minunată în care totul capătă o altă culoare, mai caldă, mai blândă, vedem pe feţele celor ce trec pe lângă noi zâmbete din senin şi le răspundem involuntar cu un alt zâmbet, acea stare de speranţă, când totul ni se pare posibil şi chiar probabil. Visele capătă formă şi se apropie de nasul nostru: aproape, aproape le putem atinge.

În prezent trăim într-o lume a tehnologiei unde interacționăm zilnic cu: calculatoare, telefoane mobile, camere de supraveghere etc. Din acest motiv trebuie să ne întrebăm: „Cum ne afectează această tehnologie?”. Oricine poate să ne ofere exemple asupra beneficiilor acestor tehnologii: ne ușurează munca, comunicăm mai ușor, avem acces la informație mai repede etc., dar care sunt efectele adverse a tuturor acestor beneficii? Unul ar fi monitorizarea continuă.