Social

Împrumuturile externe ale României din ultimii ani au creat, cu necesitate putem spune, contextul favorabil consacrării unui soi de neo-comunism, pe care într-un articol anterior din Estica („Vechiul şi noul comunism”) îl caracterizam ca regimul politic în care statul este…
Citeste mai mult

Fără vreo aluzie intenţionată la un întreg arsenal culinar, tradus biblic (în plină perioadă de post, sau prin decalaj, în perioada de după Înviere!) în/prin dihotomia curat vs. necurat – de la elefanţi şi viermi de mătase, până la ţestoase…
Citeste mai mult

M-am întors de câteva zile dintr-un periplu antropologic în partea nordică a Greciei, chiar la graniţa cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Drumul până acolo cu maşina a fost lung, dar peisajul din Bulgaria neaşteptat de muntos, mai ales în regiunea din proximitatea Sofiei, a făcut deliciul călătoriei.

Pe 30 aprilie 2009, o nouă publicație se alătura acelora existente deja în spațiul muzicologiei românești: Revista No. 14 Plus Minus. Titlul nu este deloc întâmplător. Alegerea sa trădează profunde contingențe cu ceea ce putem considera drept obiectiv primordial al publicației: promovarea muzicii contemporane. Plus Minus, No.14 simbolizează titlul unei lucrări ce aparține lui Karlheinz Stockhausen (1928 – 2007), compozitor german de o puternică originalitate și charismă.    

Au trecut deja primele zile de la deschiderea expoziţiei itinerante „The Human Body” în cadrul Muzeului Antipa. Preţul mare al biletelor (între 32 şi 60 de lei – faţă de 10 lei, cât costă intrarea la Muzeul Satului sau 8…
Citeste mai mult

Societatea românească este încă dominată de o cultură păstrată, după cum spunea Lucian Blaga, în zodia copilăriei. Cultura minoră – nu ca importanță, ci ca vârstă – este dominată de categoriile mitului, iar civilizaţia pe care o produce este subordonată interpretărilor mitologice. Preeminenţa culturii în societăţile ţărăneşti, cred sociologii, le conferă acestora avantajul formelor primare de solidaritate (rudenia, vecinătatea, prietenia), soliditate, strabilitate, securitate.

Economic, comunismul înseamnă colectarea producţiei la un centru şi redistribuirea justă a ei. În teorie. Experienţa ne arată că a doua parte a principiului este irealizabilă. Întorcându-ne la teorie ne întrebăm: ce-o fi aceea „redistribuire justă”? Să ne agăţăm însă de ceea ce s-a dus la împlinire, de prima parte a principiului, de colectarea într-un depozit comun. Ce nume urmează să poarte acest depozit? „Stat”.

Sub semnul impulsurilor obsedante, traduse, în notă psihanalitică, prin efectul somatoform al repetării prin cereri ritualiza(n)te, mărirea taxelor şi impozitelor cu 16% obligă la un alt exerciţiu simptomatologic de a reveni cuminte, la (în) şirul, mai mult sau mai puţin ordonat, al contribuabililor – pacienţi.

Conform abordărilor obişnuite în ştiinţele socio-umane (şi nu numai) astăzi, tradiţia, antiteza inovaţiei, este un fel de proces de conservare a trecutului, de stagnare în trecut – sau rezultanta acestui proces, o stare de înapoiere, o restaurare forţată a ceea…
Citeste mai mult

            Familia, Biserica şi Şcoala au fost întotdeauna matca formării moral-religioase a omului. Aportul mamelor, profund ancorate în Biserică şi dedicate în întregime familiei, a fost covârşitor pentru menţinerea coeziunii familiei, pentru creşterea copiilor în spiritul dragostei faţă de Dumnezeu, părinţi, familie, aproapele, comunitate, neam şi ţară.  

Rezonând la alianţele hibride uşor de revăzut în spaţiul politic, economic sau cultural, variantele alternative (în multiplicare exponenţială), ca substituent al realităţii date, operează, adesea, nuntiri dintre cele mai spectaculoase. Acesta este şi cazul remodernismului – variantăinclusivă mai degrabă decât…
Citeste mai mult

COMUNICAT AL ONG-URILOR CREŞTINE

CARE AU PARTICPAT LA PROTESTUL PAŞNIC

DE LA MUZEUL ŢĂRANULUI ROMÂN

«Memoria şi identitatea ţăranului român

nu au nimic în comun cu homosexualitatea»

În ceea ce privește evenimentele petrecute miercuri, 20 februarie 2013, la Muzeul Țăranului Român, dorim să facem următoarele precizări:

Într-unul dintre articolele precedente vorbeam despre un post de radio dedicat lumii satului românesc. Despre comunitatea rurală s-a scris mult, atât în literatură cât şi în sociologie, etnologie, desigur, în istorie. Multe dintre dezbaterile ştiinţifice despre destinul social al satului românesc au în centru o mare interogaţie. Ce fac lumile ţărăneşti în contact cu modernitatea?

Iată că ziua iubirii heterosexuale şi matrimoniale (căci, să reamintim, Valentin a fost episcopul care, în sec. al III-lea, a oficiat, în ciuda poruncilor împăratului Claudius II, cununii religioase între tinerii îndrăgostiţi) trece supărăcioasă, cu vânt şi ploaie, parcă înciudată…
Citeste mai mult

Cum spuneam, raiul proștilor se află în politică. Acolo orice prost se poate afirma. Orice prost autentic, ce posedă mașină mică cu motor de basculantă, pantofi cu ștaif și costum pricopsit, poate deveni în politică un mentor al prostiei pentru ceilalți proști. Adicătălea noi, votanții. Diferența dintre noi, proștii de jos, care îi votăm pe cei de sus, se reflectă în bancul următor cu ciobanul și fiul său: Întro- zi fiul își ia inima în dinți și îi spune tatălui.

”Tată, să știi că eu sunt gay.”