Colegul şi prietenul nostru, Florin Cimpoca, a scris cu doar câteva ceasuri în urmă un articol care poate nedumeri: puţini sunt cei care susţin deschis, chiar dacă tacit o fac, că Biserica e un fel de Pantagruel al fondurilor de la stat. În schimb, cei care, dintr-o credinţă sinceră în inutilitatea de fapt a Bisericii, se raliază unor puncte de vedere ca cele citate (şi susţinute) de Florin Cimpoca, ar putea fi victimele unei manipulări. De aceea, ne grăbim să publicăm şi punctul de vedere al "taberei" celeilalte. În locul unui război absurd, năzuim astfel că toată lumea se va înţelepţi.
În atenţia celor două camere ale Parlamentului României
Domnule Preşedinte al Senatului,
Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Am luat notă de o iniţiativă a 23 de ONG-uri prin care se cere sistarea finanţării cultelor religioase din bugetul de stat al României. Motivaţia petiţionarilor este că suma de 0,4% alocată de la buget cultelor religioase ar putea fi direcţionată spre sănătate, educaţie şi cercetare.
După cum vă este cunoscut, ultimul recensământ a reliefat faptul că aproape 99% din populaţia României este religioasă, ateii şi agnosticii reprezentând 0,2%. În aceste condiţii, ne punem întrebarea dacă reprezentanţii acestor ONG-uri, adică cei 0,2% dintre români, pot decide care sunt priorităţile şi ce ar trebui să se finanţeze pentru ceilalţi 99% dintre noi, marea majoritate membri ai Bisericii Ortodoxe Române.
O parte dintre organizaţiile secularist-ateiste, care au programe anarhiste, pro-homosexuale şi neomarxiste, semnatare ale acestei iniţiative, se regăsesc şi în parteneriatul cu „Luna Istoriei LGTB” care este în desfăşurare, ceea ce conduce la ideea unei ofensive concertate împotriva Tradiţiei acestui neam, aceleaşi organizaţii contestând orele şi manualele de religie şi dorind scoaterea icoanelor din instituţiile de învăţământ.
Parteneriatul dintre stat şi Biserică nu este o invenţie recentă, iar importanţa religiei a fost subliniată inclusiv de Regele Carol I, în testamentul său: „Zi şi noapte m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acuma o poziţie vrednică între statele europene: m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare să îndeplinească datoria sa, având ca ţintă numai interesele statului”.
Biserica, de-a lungul timpului, a ridicat şcoli, fundaţii spitaliceşti, a făcut acte de caritate, a acordat burse, participând direct la istoria acestui neam, prin îngrijirea sufletelor şi asistenţă socială, prin lupta pentru emanciparea naţională acolo unde românii au fost oprimaţi, prin permanenta însufleţire a nădejdiiîn viitorul României.
Originile istorice ale actualului raport dintre stat şi biserică, prin care statul participă, parţial, la finanţarea acesteia, rezidă în confiscarea proprietăţilor Bisericii începută în 1859 sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. De atunci, statul s-a angajat să sprijine financiar Biserica cu bani din bugetul public. Acest fapt a fost precizat mai târziu şi de Nicolae Iorga, într-o scrisoare din 1920 către Mitropolitul Miron Cristea, unde sublinia importanţa sprijinului pe care statul este dator să îl ofere Bisericii: „În privinţa legăturilor dintre stat şi biserică, eu cred căstatul, care a răpit averea bisericii, e dator să o întreţie potrivit cu nevoile vremii noastre. El nu se poate desface nici de datoria de a se socoti legat de dânsa, fiindcă aceasta e un element inseparabil din tradiţia noastră naţională, a statului generator pentru Romania Mare.” Prin Legea cultelor din 1948, regimul bolşevic a naţionalizat şi ce mai rămăsese în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române.
Legea, nr. 489/2006 privind Libertatea religioasă şi regimul general al Cultelor pleacă de la premisa de bază a recunoaşterii de către Stat a rolului pozitiv al cultelor în viaţa societăţii româneşti contemporane:
„Statul Român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritativ, cultural şi de parteneri sociali, precum şi statutul acestora de factori ai păcii sociale” (art. 7, alin. 1).Statul român recunoaşte rolul important al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte Biserici şi Culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti (art. 7, alin. 2).Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează şi funcţionează în baza prevederilor constituţionale şi ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute (art. 8, alin. 1).
Articolul 29 din Constituţie stabileşte principiul susţinerii acordate de stat cultelor, iar articolul 12 din Legea nr. 489/2006 stabileşte că subvenţiile acordate de Stat sunt controlate de Stat.
Trebuie să mai precizăm că în Grecia, Marea Britanie, Danemarca, Suedia şi Finlanda,ţări membre UE, biserica predominantă este considerată Biserică de Stat.
În general, există ori sprijin direct din partea statului (de exemplu: Danemarca, Irlanda şi Norvegia), ori sprijin indirect, prin colectarea de către stat a contribuţiilor credincioşilor, care sunt alocate ulterior fiecărei biserici, cum se întâmplă, de exemplu, în Finlanda, Germania şi Suedia. În plus, bisericile din majoritatea statelor europene sunt scutite de la plata multor taxe, inclusiv cele pe proprietăţile imobiliare.
Ceea ce doresc să inspire organizaţiile care reprezintă secularismul-ateu este atât împotriva legilor din ţara noastră, cât şi împotriva practicilor curente din majoritatea statelor U.E., unde Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că finanţarea unor activitaţi ale cultelor religioase de la buget nu constituie o violare a libertăţii de conştiinţă a contribuabililor.
Nu în ultimul rând, am vrea să vă reamintim că înmulţirea lăcaşurilor de cult după 1990 reprezintă modul prin care neamul românesc a înţeles să-şi manifeste spontan credinţa, după 45 de ani în care Biserica a fost supusă terorii ideologice. O teroare pe care reprezentanţii a 0,2% dintre cetăţenii acestei ţări observăm că sunt tentaţi să o continue, cerinţele lor bazându-se pe falsuri flagrante pe care vor să le impună opiniei publice (sumele vehiculate în sprijinul dat de stat Bisericii sunt de câteva ori mai mari decat cele reale), precum şi pe presiunea asupra elementului majoritar creştin-ortodox, care se vede obligat să reacţioneze la campaniile mediatice instrumentate de aceste organizaţii care au un vădit caracter anti-naţional.
Ţinând cont de aceste argumente, noi, semnatarii acestei scrisori, în care dăm glas marii majorităţi a celor care v-au ales în forurile legislative ale ţării, avem încredere că veţi lua cea mai bună decizie.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Semnează
Alianţa pentru Demnitate Naţională – Preşedinte Iulian Capsali
Asociaţia Christiana – Preşedinte Prof. dr. Pavel Chirilă
Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România – dr. Christa Todea Gross, vicepreşedinte
Alianţa Familiilor din România – Director Bogdan Mateciuc
Asociaţia Rost – preşedinte Claudiu Târziu
Asociaţia Pro-Vita Bucureşti – Preşedinte Bogdan Stanciu
Asociaţia pentru Libertatea Românilor – Preşedinte Nicolae Livadă
Asociaţia Prietenii Sf. Efrem cel Nou – Preşedinte pr. Ciprian Staicu
Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului – Preşedinte Dragoş Tăcăluţă
Liga Studenţilor din Universitatea din Bucureşti
Liga de Utilitate Publică – Preşedinte Rafael Udrişte
Liga Distributistă Română „Ion Mihalache” – Ovidiu Hurduzeu
Asociaţia „Bucovina Profundă” – preşedinte Mircea Puşcaşu
Asociaţia Studenţilor Creştini – Ortodocşi din România filiala Bucureşti
Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, Suceava
Asociaţia Predania – Preşedinte Ion Gurgu
Asociaţia „Ortodoxia Tinerilor” – Claudiu Bălan
Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova, Iaşi – preşedinte Marcel Lutic
Asociaţia HRISDORIA – Preşedinte Augustin Câmpean Dorin
Asociaţia Civică a Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români – Preşedinte Bogdan Ivan
Asociaţia pentru Cultură şi Educaţie „Sfântul Daniil Sihastrul” – preşedinte Lucian Cornianu
Asociaţia „Copil dorit” – preşedinte Simona Verman
Asociaţia „Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti”, Alba – preşedinte Petruţa Pop
Asociaţia Tinerilor Ortodocşi „Orthograffiti” – preşedinte Alexandra Nadane
Revista Orthograffiti – Laurenţiu Dumitru
Fundaţia Creştină „Părintele Arsenie Boca”
Asociaţia Dascălilor din România
Asociaţia Familia Ortodoxă
Revista „Familia Ortodoxă”
Revista „Foaie Naţională”
Asociaţia „Triada”
Fundaţia „Sfânta Irina”
Asociaţia „Prietenii de Familie”
