După cum s-a putut vedea, re-publicarea de curând a interviurilor date de dl Călin Georgescu de-a lungul anilor a stârnit comentarii dintre cele mai felurite. Nici pe departe încântarea cu care eu le citisem sau chiar le re-citisem. Persoane pe care „contam”, a căror reacție credeam că o pot prevedea, au comentat spusele domnului Călin Georgescu cu o înverșunare de neînțeles, respingând de plano, fără niciun argument serios, declarația de intenții a unuia dintre puținii români care „au intenții”, au articulat o viziune, serios gândită, asupra viitorului nostru.
Am zis viziune, adică o privire care să aspire la cuprinderea întregului organism național, în toate componentele sale! Organism privit din perspectiva cuiva care este preocupat, preocupat intens, de identificarea șanselor și căilor de a ieși înfundătura în care ne-au adus …cine? Cine sunt vinovații?
Nu cred că mai este azi o problemă pentru cineva să-i numească pe vinovați! Pe incompetenții, trădătorii, mafioții, delapidatorii ori sperjurii care au adus România pe fundul prăpastiei în care au îmbrâncit-o să cadă!
Drept care e fără sens să-i reproșezi dlui Georgescu că nu-i arată cu degetul pe vinovații de situația în care am ajuns! Domnul Georgescu nu le poate face pe toate! Probabil că nici nu se pricepe! Priceperea sa, vocația sa nu pare a fi aceea de a instaura justiția și dreptatea cu orice preț, pereat mundus chiar! Se pricepe la altele, se pare, iar mie chiar așa mi s-a părut, că se pricepe!
De exemplu, pe site-ul nostru, unde apar zeci de texte și sute de comentarii săptămânal, majoritatea cu asta ne-am îndeletnicit: am privit înapoi, să înțelegem ce s-a întâmplat cu Țara noastră, mai ales după 1990, dar și mai dinainte, începând chiar cu cea mai îndepărtată antichitate! Cu ajutorul acestor texte și comentarii sunt foarte mulțumit să constat că au fost salvate de la uitare o mulțime de isprăvi ale românilor! Măcar – de exemplu, faptul că am reușit exclusiv cu contribuția comentatorilor să salvăm pentru conștiința Neamului numele și fapta creștinească fără egal a celor pe care i-am numit deunăzi „Sfinții Studenți”, ni se pare îndestulător ca să ne încerce sentimentul utilității, aflării noastre în beneficiul comunității!
Se pare deci, că ne pricepem să vedem bine ce a fost până acum și unde am ajuns, în consecință! Dar despre ce va fi, și mai ales despre ce ar trebui să facem ca să fim „din nou ce am fost și chiar mai mult”, s-a vorbit puțin! Se pare că nu ne pricepem!
„Nici viitorul nostru nu mai este ce a fost cândva!”, l-am auzit zicând aceste vorbe pe un amic, imediat după primele semne că autorii decembriadei ne planificaseră deja un alt viitor! Veniseră cu el în plic sau le fusese adus și pus pe masă. Un viitor, incert și tot mai sumbru, mai îngrijorător, aproape terifiant, cum se arată tot mai clar a fi atunci când ne întrebăm ce se va alege din noi, din Țară. Nu ne mai putem încuraja cu vorba atât de des auzită înainte de 22 decembirie 1989: Mai rău nu se poate!
Și s-a putut!… Se poate și mai rău! Se va putea, dacă… dacă dintre noi nu se vor ivi oameni ca domnul Călin Georgescu! Și iată că s-a ivit unul, numitul domn! Iar unii dintre noi, după modelul biblic, cum că nimeni nu este profet în / pentru țara sa, în loc să-l asculte cu atenție, l-au țintuit cu diagnosticul NU ESTE SINCER! Călin Georgescu nu crede în ce spune! A fost pus să spună lucruri care să ne facă plăcere, ne manipulează etc. Da, este un profesionist, un profesionist al manipulării, al diversiunii anti-românești! Etc., etc. Singura dovadă, unică și suficientă, apartenența suspectului la Clubul de la Roma!… Ce este Clubul de la Roma? Nu prea știu, dar dacă eu nu sunt membru al Clubului, nu poate fi ceva bun pentru Țară!…
M-au cam mâhnit, nu chiar „peste măsură”, aceste comentarii. Unele erau vădit „telecomandate”, altele părerau sincere, adică stupide. Dar nici eu nefiind în măsură să le judec, dată fiind nepriceperea mea în materia invocată de contestatari, m-am gândit că pot și eu să cad în greșeală, oricât de pozitivă considerasem că este prestația domnului Călin Georgescu. Oricât de agreabilă îmi păruse fața omului…
Pe scurt, am considerat că este de datoria mea să mă informez cât mai bine pentru ca eu însumi, prin intermediul site-ului nostru, să-i informez pe cititori, pe colegii mei internauți! Și cred că am judecat corect când m-am decis să-l consult pe un specialist, pe un ins competent, mult mai în temă decât mine. Din fericire cunoșteam o asemenea persoană și mi-a fost ușor să-i adresez rugămintea de a ne ajuta, de a ne lumina pe noi, cei ce am scris despre dl Călin Georgesc, care de bine, care de rău, cum ne-a tăiat capul pe fiecare. Subiectul – România Viitoare, este mult prea important ca să-l discutăm ca-n tren, cum și cu cine s-o nimeri!
Iată dar răspunsul primit de la un connaisseur:
distributivism
Today at 9:25 AM
Buna ziua,
Va transmit pe scurt câteva date pe care sa le folosiţi în apărarea domnului Călin Georgescu de acuzaţii conform cărora ar face parte din oculta internaţională a corporaţiilor:
1) Călin Gerogescu atacă corporaţiile şi corporato-craţia. Prin corporato-craţie se înţelege un sistem politic în care o corporaţie sau un grup de corporaţii controlează o ţară sau mai multe ţări. Mulţi îl acuză că face parte din oculta internaţională a corporaţiilor, însă el tocmai pe aceştia îi atacă deschis. Călin Georgescu are un plan pentru România care vizează scoaterea ţării de sub influenţa negativă a marilor corporaţii.
2) Planul lui Călin Georgescu pentru România este foarte bun. El se bazează pe conceptul de distributivism, care promovează business-ul necorporatist. Utilizarea resurselor naturale de care România dispune poate aduce beneficii rapide şi vizibile pentru români.
3) Corporato-craţia reprezintă proiectul politic care a dominat lumea după al doilea război mondial şi reprezintă un eşec pe care îl trăim astăzi. Conceptul nu este nou. În istorie au existat numeroase situaţii în care corporaţiile au controlat ţări. Am putea menţiona aici: British East India Company, British South Africa Company, Compagnie du Sénégal şi numeroase altele. Aceste proiecte politice ale corporato-craţiei au eşuat întotdeauna.
4) În conformitate cu raportul “The Rise of Corporate Global Power” al Institute for Policy Studies, la nivelul anului 2000, din primele 100 de entităţi economice ale planetei, 51 erau corporaţii. Primele 2000 de coporaţii de pe glob produceau la nivelul anului 2000 nu mai puţin de 27.5% din PIB-ul mondial, cu toate că utilizau doar 0.78% din forţa de muncă a planetei.
5) Corporato-craţia a produs profunde dezechilibre economice la nivel mondial. În conformintate cu un raport al ONU descris de ziarul The Guardian pe 6 decembrie 2006, 40% din bogăţia mondială era concentrată în mâinile a 1 (unu!) % din populaţia adultă a planetei şi 85% din bogăţia mondială era concentrată în mâinile a 10% din populaţia planetei. America este azi o coporato-craţie. Cei ce vor mai multe detalii pot citi lucrarea “CAPITALISM, CORPORATO CRACY, AND FINANCIALIZATION: IMBALANCES IN THE AMERICAN POLITICAL ECONOMY” a lui Dennis Shen de la London School of Economics.
6) Călin Georgescu este asociat în mod greşit cu organizaţii gen Bilderberg care sunt forumuri ale corporato-craţiei. Programul lui este de fapt unul distributivist. Prin natura lui distributivismul pune accent pe proprietatea privată şi neagă atât comunismul cât şi capitalismul corporaţiilor. Distributiviştii promovează întreprinderile mici şi mijlocii şi fermele de familie. Ei văd lumea ca pe o enormă mulţime de entităţi economice mici şi mijlocii centrate în jurul familiei extinse (mama, tata, copii, bunici, amante, amanţi, unchi, mătuşi şi nepoţi). Pentru a funcţiona, distributivismul are nevoie de guverne naţionale puternice care să protejeze micile afaceri. Corporaţiile doresc să slăbească guvernele naţionale deoarece vor o mare parte din funcţiile guvernelor naţionale pentru a putea genera uşor profit.
7) La ora actuală Călin Georgescu este singurul actor de pe scena politică românescă care are un plan de dezvoltare a ţării serios şi aliniat la tendinţele mondiale de înlocurile a corporatocraţiei falimentare. Clubul de la Roma este un promotor al distributivismului. Această doctrină economică preindustrială a fost popularizată de altfel de un papă de la Vatican (Leon al XIII-lea). Ea s-a practicat şi în România în anii de la începutul secolului XX, cu destul de mult succes. Chiar şi ţăranii au beneficiat de ea (politica “omul şi pogonul”). Mica tendinţă distributivistă a societăţii româneşti din anii 20 ai secolului trecut a fost parţial distrusă de către implementarea modelului coporatist cu puţin timp înainte de al doilea război mondial şi definitiv eliminată de comunişti. Dispariţia distributivismului din societatea ţărănească din România a fost descrisă de către Marin Preda în romanul MOROMEŢII.
8) Planul lui Călin Georgescu este elaborat în conformitate cu dorinţele centrelor de putere mondiale care doresc eliminarea coporatocraţiei. Da, există astfel de centre de putere şi sunt câştigătoare. Corporatocraţia, deşi e muribundă şi falimentară, este încă larg răspândită şi multe şcoli economice continuă să o propovăduiască. Din poziţia sa de membru de rang înalt în Clubul de la Roma, Călin Georgescu a avut posibilitatea să negocieze acest plan benefic pentru România cu noile centre de putere post-corporatiste.
9) Politicienii locali nu reacţioneză prea bine la apariţia pe scenă a domnului Călin Georgescu. Ei gândesc în logica micilor ambiţii locale şi apariţia unui personaj nou cu un plan bine gândit mai mult îi enervează decât îi bucură. Ei găsesc de cuviinţă să îi obtureze apariţiile publice şi chiar să îl atace. Cei ce îl atacă nu înţeleg însă diferenţa dintre coporatocraţie şi distributivism şi nici tendinţele actuale de pe plan mondial. Ba chiar unii dintre ei continuă să discute cu corporaţiile muribunde şi se miră de ce nu le ies pasenţele. Corupţia a fost de altfel principalul instrument prin care corporaţiile au controlat guvernele.
*
*
I-am cerut domnului P.A. permisiunea de a-i publica răspunsul, mi-a spus că textul pe care mi l-a trimis nu este un text de autor, l-ar fi scris altfel pentru tipar, dar dacă nu-i menționez numele, îl pot pune la dispoziția oricui. Nu conține idei personale, ci lucruri bine cunoscute de specialiști, de colegii săi!…
Fac și eu următoarele comentarii:
1. Consemnez mai înainte de orice că nu au fost puțini comentatorii care au înțeles textele (ideile) domnului Georgescu și le-au comentat ca lumea: cu înțelegere. Le mulțumesc și sper să-i bucure că le ofer confirmarea din partea unui mare specialist. Ba chiar au fost cei mai mulți cei care sunt alături de dl Călin Georgescu. Vezi și comentariile de pe Internet, pe marginea intervențiilor din „Formula AS”!
2. Am subliniat pe text afirmațiile care mi-au atras cel mai mult atenția.
3. Cred că e necesară o precizare terminologică: sistemul corporatist imaginat de Manoilescu și alți economiști în perioada interbelică, aplicat cu mult succes pe alocuri, nu are nimic comun cu „corporato-crația” de după război, despre care vorbim acum.
4. În mod deosebit mi se par importante cele spuse de dl A.P. și aflate de noi la punctul 8: „Planul lui Călin Georgescu este elaborat în conformitate cu dorinţele centrelor de putere mondiale care doresc eliminarea coporatocraţiei. Da, există astfel de centre de putere şi sunt câştigătoare. Corporatocraţia, deşi e muribundă şi falimentară, este încă larg răspândită şi multe şcoli economice continuă să o propovăduiască. Din poziţia sa de membru de rang înalt în Clubul de la Roma, Călin Georgescu a avut posibilitatea să negocieze acest plan benefic pentru România cu noile centre de putere post-corporatiste..”
Există așadar mai multe centre de putere în lume, iar între acestea există deosebiri însemnate de viziune asupra viitorului planetei. România, cel puțin din 1990 încoace, este subordonată și pusă la jug de sistemul economic al corporato-crației, aflat în dispută cu „noile centre de putere post-corporatiste”…
O veste bună, excelentă! Cei ce ne-au încălecat după 1990 mai ceva decât Kominternul anilor 1950 sunt în pierdere de teren, sunt în declin, au luat-o la vale, pe drumul care te scoate afară din istorie! Doamne, ajută!… Era și „dialectic” (sic!) să se întâmple așa!
Altă veste bună: Dl Călin Georgescu colaborează cu aceste „centre noi de putere”, post-corporatiste și anti-corporatiste! Este „omul lor”, aș zice! Le putem identifica cu forțele Binelui?
Oricum, corporato-crația s-a dovedit de partea cui este! Firește, există posibilitatea să te ferești de lac și să te trezești în puț!… În privința asta, dl Călin Georgescu sperăm să ne dea mai multe deslușiri! Nota bene însă: despre aceste „centre” ne vorbește dl A.P. Vom cere de la domnia sa explicații. Să sperăm că nu ne înșelăm în speranța noastră că ar fi vorba de entități voitoare de bine pentru lumea noastră. Voitoare și făptuitoare de bine!
5. Despre Clubul de la Roma aveam și eu o părere bună, fără să cunosc prea bine ce învârte acesta. Mi-aduc aminte că s-a scris de bine în presa noastră la vremea înființării Clubului.
6. Nu aflăm din textul de mai sus nimic despre relația dintre domnii Călin Georgescu și Mugur Isărescu, deseori pomenită ca una compromițătoare pentru „omul nostru”. În principiu, a fi coleg cu cineva este departe de a însemna a fi capabil de aceleași fapte, bune sau rele.
Ca mentori ai dlui Călin Georgescu ar fi să le atribuim acest merit domnilor profesori Mircea Malița și Alexandru Bădulescu.
*
Firește, vom mai reveni asupra subiectului…
sursa: ioncoja.ro
