Arhiva autorului: Monica Popa

După ce ne-am reconectat la mediul rural grecesc, prin incursiunile din această vară în localităţi de ponţi situate la est de Thessalonic, despre care spuneam că au istorii foarte interesante, ne-am continuat periplul antropologic, traversând o altă regiune a Greciei,…
Citeste mai mult

În articolele precedente vorbeam despre debutul unei cercetări antropologice în Peninsula Balcanică, regiune cu o istorie etnică şi lingvistică foarte complicată, greu de recuperat azi de cercetătorul străin care, dacă vrea să fie un bun profesionist, are obligaţia de necontestat…
Citeste mai mult

Revenim la cele discutate anterior de istoricul Lucian Boia, în legătură cu această ţară şi locuitorii ei, întorşi pe toate feţele şi ipostazele istorice, care de cele mai multe ori, afirmă acelaşi autor, s-au aflat la marginea culturii majore. De ce Lucian Boia are o asemenea reprezentare? O altă afirmaţie, foarte generală şi în acelaşi timp greu demonstrabilă, ne poate edifica. „Din secolul al XIV-lea până astăzi, românii par să bată pasul pe loc: n-au urcat nicio treaptă, comparativ cu celelalte ţări europene” (p. 89).

Cred că de multe ori, fără să apelăm la specialiști sau la minți luminate, ne-am întrebat de ce poporul acesta, trăitor într-un spațiu geografic atât de divers și plin de resurse, a fost și este în continuare cu un pas…
Citeste mai mult

Călătoria noastră antropologică, în cea de-a doua parte, şi-a urmat cursul firesc, luând contact şi cu alte localităţi greceşti, cum este aşezarea Koupa, situată mai în munte faţă de Evzoni şi Skra.

În acest sat locuiesc puţini oameni, ne spunea un domn că sunt cam 30 de familii stabile, gospodăriile lor neavând în ”dotare”, aşa cum suntem obişnuiţi, găini, porci, eventual oi, vaci şi în foarte puţine cazuri cai (numărul animalelor a scăzut semnificativ şi în spaţiul rural românesc).  

M-am întors de câteva zile dintr-un periplu antropologic în partea nordică a Greciei, chiar la graniţa cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Drumul până acolo cu maşina a fost lung, dar peisajul din Bulgaria neaşteptat de muntos, mai ales în regiunea din proximitatea Sofiei, a făcut deliciul călătoriei.

Într-unul dintre articolele precedente vorbeam despre un post de radio dedicat lumii satului românesc. Despre comunitatea rurală s-a scris mult, atât în literatură cât şi în sociologie, etnologie, desigur, în istorie. Multe dintre dezbaterile ştiinţifice despre destinul social al satului românesc au în centru o mare interogaţie. Ce fac lumile ţărăneşti în contact cu modernitatea?

Radioul este unul dintre puţinele mijloace informative, mai acceptabil decât televizorul, deoarece nu te agresează vizual, aşa cum imaginile transmise pe ecran în combinaţie cu mesajele rostite pot fi bune unelte pentru a crea false realităţi. Ambele au rolul de…
Citeste mai mult

Din păcate, periplul basarabean şi scurta noastră cronică se vor încheia prin descrierea altor fragmente, dintr-un altfel de cotidian, despre care spusesem în celelalte rânduri că este  mai nealterat de ideologiile lumii moderne. Această constatare ne obligă la a evidenţia specificitatea sau particularitatea acestor lumi, mai îndepărtate geografic şi mental de societăţile în care individul, în comportarea lui socială, ţine seamă doar de sine şi de prezent.

Rutiera și magazinul universal, despre care am vorbit în prima parte a jurnalului, te plasează într-o atmosferă socială care pare a nu avea nimic de-a face cu viața modernă. În prima mea istorisire am vorbit despre ne-modernitatea unui loc destinat…
Citeste mai mult

În Republica Moldova am fost de două ori. Prima oară la scurtă vreme după Revoluție, într-un schimb dintre un liceu din Soroca și cel unde eram elevă la acea vreme.  Însă amintirile primei călătorii sunt destul de diluate; chiar și…
Citeste mai mult