Acum aproape 4 ani, mai exact la 23 aprilie 2011, doamna Eleonora Lisnic ne anunța pe blogul său că premierul de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Filat, ar avea, de fapt, alt nume din botez decât prenumele cu care se prezintă peste tot în public. În ordinea bisericească ex-premierul se numește Gheorghe Filat.
I-am adresat atunci felicitări doamnei Eleonora Lisnic pentru neașteptata descoperire, fără să insist asupra sursei care îi făcuse cunoscut acest detaliu mai puțin obișnuit, surprinzător chiar. Nu era vorba despre un prenume dublu, ci de două prenume paralele. Un fel de zis Vladimir care e Gheorghe sau un Gheorghe zis Vladimir. Gheorghe ca nume în actele de botez și Vladimir ca pseudonim în actele de stare civilă. De la cele două prenume însă am ajuns să mă interesez de acest nume de familie, Filat, destul de rar astăzi, iar în trecut și mai rar în Basarabia. Interesul meu a fost și rămâne exclusiv filologic, mai exact etimologic și socio-lingvistic.
Mă întrebasem atunci: De unde într-un sat ca Lăpuşna de Hâncești, acum patru decenii, în plin comunism sovietic, un preot care să aibă îndrăzneala să boteze pe cineva cu alt nume decât cel al Sfântului Vladimir de Kiev, indicat în certificatul de naștere? Așa ceva ar fi fost lipsit de orice sens în general și nu s-ar fi înscris nici în logica acelui context de timp.
O asemenea practică însă, mă asigura cineva de la Sectorul de Țiganologie (între timp rebotezat și el de Romologie) al Centrului de Etnologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, este întâlnită destul de frecvent la etnicii ţigani care au un prenume (de regulă mai deocheat) în actele de stare civilă şi cu totul altul în actele de botez. Și asta în situația în care etnicii țigani consideră ca fiind adevărat doar numele de botez. Explicația etnicilor țigani pentru un asemenea paralelism este că în felul acesta ar devia către numele fals, cel oficial, eventualele blesteme îndreptate împotriva lor, pe când numele real, cel de botez, necunoscut publicului, rămâne neatins, ca și purtătorul/purtătoarea acestuia. Așadar, numele oficiale sunt la țigani, de multe ori, false nume, pseudonime, un fel de “paratrăsnet pentru blesteme”.
Cazuri asemănătoare s-au mai întâlnit foarte frecvent, în Basarabia interbelică, printre evreii convertiți la creștinismul ortodox. De precizat că în cuprinsul Mitropoliei Basarabiei am avut cea mai de amploare şi intensă misiune ortodoxă printre evrei, cu urmări până astăzi. Județele Orhei şi Lăpușna au fost zonele cu cel mai mare succes al misiunii ortodoxe printre evrei, fapt confirmat chiar de admiterea în cler a unor etnici evrei. Nu rare au fost cazurile când un Ițik, zis rusește Izea devenea Iziaslav, un Moșe devenea Mișu, un Levi – Liviu, o Miriam – Maria sau Mioara, o Golda – Aurica sau Zlata (în funcție de perioadă și regim politic). E ca la matematică: una scriem și alta avem în minte! Acest paralelism antroponimic nu trebuie interpretat neapărat ca fiind o formă de manipulare sau cameleonism social, ci văzut mai degrabă ca un mod de supraviețuire într-un mediu majoritar diferit sau de adaptare culturală în diaspora. Deci, e vorba despre integrare voită, fără asimilare naturală și completă.
Să revenim însă la rarisimul nume de familie Filat. Potrivit datelor oficiale ale recensământului general al populației României din 1930, în satul Lăpuşna, de unde este originar Gheorghe Filat zis Vladimir, exista o robustă comunitate evreiască de 150 de suflete, ceea ce, pentru un sat obișnuit, nu putea rămâne neobservat. Nu dispunem de prea multe informații despre misiunea ortodoxă din perioada interbelică printre membrii numeroasei comunități evreiești din satul Lăpuşna, după cum se cunosc prea puține despre soarta acestei comunități în perioada de după ocupația sovietică. Din păcate, subiectul, atât de interesant, rămâne aproape deloc studiat şi, astfel, puțin cunoscut.
Nu vreau să se înțeleagă că aș afirma aici că Vlad-Gheorghe Filat ar fi de origine etnică evreiască (după cum nici nu mă aventurez să neg acest fapt), cum este cazul a foarte multora dintre celebrii purtători ai numelui Filatov din Rusia, în special în cazul evreilor provenind din Odesa vecină Basarabiei.
Ceea ce se știe sigur este că printre cei 150 de etnici evrei din satul Lăpușna, oameni vrednici de altfel în cea mai mare parte a lor, au fost și purtători ai numelui de familie Filat, care este un vechi nume de origine ebraică.
Șe mai știe că mulți dintre acești etnici evrei nu au părăsit localitatea de baștină și, mai ales în perioada interbelică, dar și în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, au aderat la creștinismul ortodox, care reprezenta confesiunea majoritară în localitate. O altă parte a membrilor acestei comunități etnice a preferat să adere la confesiuni neoprotestante.
După cum bine se cunoaște, apartenența la evreitate este definită prin nașterea din mamă evreică de confesiune iudaică sau prin convertirea unui neevreu la iudaism. În mediile religioase este folosit, în paralel cu termenii de evrei (etnic) și iudei (etno-confesional), și termenul de CRIPTOEVREI în cazul persoanelor de origine ebraică care au aderat, pentru diverse rațiuni, la creștinism, islam sau alte religii. Tocmai printre cei numiți criptoevrei, mai ales în Occident, dar și în multe țări preponderent islamice sau preponderent ortodoxe, fenomenul paralelismului numelor de familie și paralelismul prenumelor este o realitate frecventă. Basarabia nu poate face, evident, excepție. Prezența evreilor așkenazi în mediul rural românesc din Basarabia a fost o realitate pe toată durata secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX. De aceea, pornind de la aparent ciudatul caz Gheorghe Filat, zis în acte Vladimir, trebuie să cădem de acord că o cercetare contextuală a lui ar prezenta interes științific și ar ilustra interferențele etnice, culturale și confesionale dintre minoritarii și majoritarii din Basarabia.
Numele de familie Filat este puțin răspândit în Republica Moldova, întâlnindu-se în doar 10 localități și fiind purtat de doar 36 de familii, dintre care întâietatea numerică o dețin cei din satul Lăpușna (13 familii), urmați de cei din municipiul Chișinău (11 familii), apoi cei din orașul Codru (3 familii), satul Mingir de Hâncești (2 familii), satul Pașcani de Hâncești (2 familii), satul Condrița (1 familie), orașul Cimișlia (1 familie), orașul Criuleni (1 familie), satul Horești de Ialoveni (1 familie), satul Suruceni de Ialoveni (1 familie). Pentru orice specialist în antroponimie este clar că satul Lăpușna este epicentrul ariei de răspândire în Basarabia a numelui de familie Filat și că mulți, dacă nu chiar majoritatea, dintre purtătorii acestui nume de familie din Chișinău și din alte localități provin anume din satul Lăpușna.
Însuși numele Filat, foarte rar întâlnit la români, este un nume de proveniență ebraică, așa cum arătam mai sus. Numele Filat (טאַליפ și טאַלליפ) reprezintă o formă fonetică tipic așkenază a vechiului nume ebraic Pilat (טאַלליפּ). Alternanța fonetică P – F este specifică limbii ebraice, așa cum ambele sunete sunt reprezentate prin același grafem, diferențiat în cazul sunetului P printr-un punct aplicat în interior (פ – פּ), tot așa cum și sunetele B și V pot fi redate printr-un singur grafem (ב). La evreii așkenazi din sudul Rusiei numele ebraic Filat a devenit aproape invariabil Filatov, primind terminația –OV, ca indicativ al posesivului (echivalentul românescului –ESCU sau –EANU, -IANU) și înscriindu-se astfel în peisajul antroponimic slav.
Indiferent care ar fi originea unui nume sau altul, aceasta trebuie asumată cu onoare și mândrie, ca un dat al sorții, ca un dar al lui Dumnezeu. Nimeni nu este responsabil pentru originea sa. Singurul lucru care ne trezește însă zâmbetul ironic este încercarea unora de a face abstracție de originea lor reală și de a se revendica ca fiind nu doar din sânge, ci chiar din os domnesc, mușatin. Fiți de acord că aici e deja vorba un gheșeft, nu o treabă de la obraz.
sursa: https://cubreacov.wordpress.com/2015/02/17/gheorghe-filat-sau-despre-paralelismul-de-nume/
